Terenul pe care s-au construit instalaţiile de gestionare a deşeurilor, cu o suprafaţă de58,9 ha, este amplasat în intravilanul extins al localităţii Şanoviţa, fiind în proprietateaComunei Ghizela (nr. cadastral A 1438, A 1426), domeniul public. În vederea construirii Depozitului de deşeuri nepericuloase din comuna Ghizela, terenul afost dat în administrare Consiliului Judeţean Timiş (HCL nr. 34/17.09.2010).Cea mai apropiată aşezare umană este localitatea Şanoviţa aflată la 1,5 km vest de amplasament iar cel mai apropiat curs de apă (la 350 m) este pârâul Minişul Mort. Accesul rutier la amplasament se face prin intermediul unui drum cu lungimea de cca 2,4 km racordat la drumul judeţean DJ 609A, în localitatea Şanoviţa.
În instalaţiile de pe amplasamentul Ghizela ajung toate deşeurile reciclabile colectate separat din judeţ, cu excepţia celor colectate în Zona 1 Timişoara, care sunt sortate în cadrul staţiei de sortare RETIM. De asemenea, deşeurile din parcuri şi grădini din Zona 4 Făget şi Zona 0 Ghizela sunt compostate în cadrul staţiei de compostare de pe amplasamentul Ghizela. Deşeurile reziduale din Zona 1 (cu excepţia Muncipiului Timişoara) şi deşeurile reziduale din zonele 2, 3 si 4 vor fi tratate în cadrul instalaţiei de tratare mecano-biologică de pe amplasament. Toate deşeurile reziduale colectate din judeţ, inclusiv reziduurile de la instalaţiile de tratare, împreună cu deşeurile stradale şi nămolurile de la staţiile de epurare orăşeneşti vor fi depozitate în depozitul conform Ghizela.
Platforma de stocare temporară deşeuri.
În cadrul platformei de stocare a deşeurilor vor fi stocate temporar deseurile periculoase, deşeurile voluminoase şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi baterii şi acumulatori uzaţi.
Pentru fiecare categorie de deşeu stocat pe platforma temporară, operatorul va asigura existenţa containerelor.
Depozitul conform pentru deşeuri nepericuloase.
Depozitul conform Ghizela este proiectat cu o capacitate totală de circa 5 milioane mc, din care prima celulă are o capacitate de circa 623.000 mc. Perioada totală de viaţă estimată pentru depozit este de 41 ani, din care prima celulă 5 ani.
În cadrul depozitului au fost construite 5 celule, din care prima celulă are perioada de exploatare de 5 ani şi capacitate de depozitare de 623.000 mc, iar celelalte patru celule au perioadă de exploatare de 9 ani şi capacitate de exploatare de 1.127.075 mc.
În cadrul amplasamentului pot fi depozitate următoarele tipuri de deșeuri:
- Refuzul staţiei de sortare RETIM şi al staţiei de compostare care urmează a fi construită de Primăria Municipiului Timişoara;
- Refuzul staţiei de sortare şi al staţiei de compostare de pe amplasamentul Ghizela;
- Refuzul de la sortare şi materialul stabilizat rezultate de la instalaţia de tratare mecano-biologică;
- Deşeurile stradale din zonele 0 Ghizela, 2 Jimbolia, 3 Deta şi 4 Făget;
- Nămolurile rezultate de la staţiile de epurare din mediul urban (acestea se depozitează în amestec cu deşeurile municipale).
Staţia de sortare.
În judeţul Timiş sortarea se va face în două staţii de sortare, una în Timişoara (investiţie a SC RETIM Ecologic Service SA) care va sorta deşeurile provenite din zona 1 care are o populaţie de 399.970 locuitori. Capacitatea staţiei de sortare RETIM este de 47.834 tone/an şi una va fi amplasată la Ghizela.
Staţia de sortare Ghizela deserveşte următoarele zone: zona 0 Ghizela, zona 2 Jimbolia, zona 3 Deta şi zona 4 Făget, cu o populaţie totală de 243.347 locuitori (în 2013), din care 107.674 populaţie urbană şi 135.673 populaţie rurală.
Capacitatea de sortare a staţiei este de 16.111 t/an, reprezentând 64.44 t/zi.
În staţia de sortare este prevăzut a se sorta atât deşeurile reciclabile colectate separat de la populaţie, cât şi cele colectate separat de la instituţii, comerţ şi instituţii din tot judeţul cu excepţia Zonei 1 de colectare – Zona Timişoara. În cadrul staţiei sunt sortate numai deşeurile de hârtie, carton, plastic şi metal. Deşeurile de sticlă, care se colectează separat atât în mediul urban, cât şi în mediul rural vor fi stocate temporar şi apoi valorificate.
Zona de recepţie este compusă dintr-o zonă tampon de aproximatv 500 mc, unde deşeurile reciclabile vor fi depozitate înainte de încărcarea pe linia de sortare. După procesul de sortare, deşeurile reciclabile sunt ambalate şi depozitate în zona de expediţie a staţiei de sortare. De aici, deşeurile reciclabile vor fi transportate la companiile de recuperare reciclabile.
Planul staţiilor de sortare includ următoarele amenajări:
1 Intrare şi ieşire: includ puncte de acces pentru deşeurile care sosesc şi pleacă la /de la staţia de sortare.
2. Zona principală de sortare: camioanele îşi descarcă încărcătura pe o pardoseală de beton sau într-o fosă betonată sau direct într-un container de unde se alimentează banda de încărcare a liniei de sortare. Încărcarea directă în container poate simplifica operaţiunile, dar limitează posibilitatea de a tria sau sorta deşeurile necomforme reciclării (materii sau materiale periculoase). Dacă nu sunt încărcate direct în alimentatorul benzii transportoare primară a liniei de sortare, deşeurile descărcate pe podea sau în fosa sunt depozitate temporar iar apoi sunt încărcate cu sisteme mecanizate pe banda transportoare primară a liniei de sortare. Staţiile de sortare sunt amplasate în spaţii închise de tip construcţii metalice uşoare.
3. Zona de stocare: pentru stocarea fracţiilor selectate şi pregătite corespunzător pentru a fi preluate de către diverşi reciclatori.
STAŢIA DE TRANSFER ŞI CENTRELELE DE COLECTARE
Motivul principal pentru a utiliza o staţie de transfer este reducerea costurilor de transport a deşeurilor către localităţiile de depozitare. Compactarea încărcăturilor mici din camioanele de colectare a deşeurilor pentru a le transfera în unele mai mari pentru transportul la distanţe mari reduce costurile deoarece echipele pierd mai puţin timp cu deplasarea la şi de la locaţiile de depozitare, colectând astfel mai multe deşeuri. De asemenea, astfel se reduc atât consumurile de combustibil cât şi costurile de întreţinere pentru flota de autovehicule, traficul se descongestionează şi emisiile poluante se reduc.
Într-o staţie de transfer nu se depozitează deşeurile pe termen lung, compactarea şi încărcarea deşeurilor în camioanele mari de transport lung curier fiin realizată de obicei în câteva ore după descărcare.
Staţia de compostare.
În cadrul staţiei de compostare Ghizela vor fi compostate circa 1.780 t/an deşeuri verzi rezultate colectate din Zona 0 Ghizela (1.500 t/an deşeuri verzi din Zona 0 Ghizela si 280 t/an deşeuri verzi din zona 4 Faget). Din procesul de compostare se estimează a rezulta circa 785 t/compost, care urmează a fi valorificat în agricultură. Deşeurile verzi recepţionate sunt mărunţite şi apoi supuse procesului de descopunere aerobă în grămezi deschise. Durata procesului de descompunere va fi de 98 zile.
Instalaţia de tratare mecano-biologica.
În cadrul instalaţiei de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile reziduale colectate de la populaţie, din industrie, comerţ şi instituţii din zonele 2,3,4,0 şi din zona 1 cu excepţia municipiului Timişoara şi localităţile învecinate, precum şi refuzul de la staţia de sortare RETIM (atât de la linia de sortare a deşeurilor reciclabile, cât şi de la linia de sortare în vederea obţinerii de combustibil alternativ pentru co-incinerare în fabrici de ciment).
Procesul de tratare mecano-biologică constă din:
• Tratarea mecanică a deşeurilor, şi anume mărunţire;
• Tratarea biologică – care are loc în două faze: descompunerea intensă şi maturare.
Descompunerea intensă se realizează în 180 bio-containere cu aerare forţată. Durata de descompunere aerobă în containere este de 12 zile. După descompunerea intensă are loc maturarea. Faza de maturare durează 60 zile şi se realizează pe o platformă betonată acoperită, în gramezi cu o înalţime de 3,5 m.
În urma procesului de tratare biologică rezultă un material inertizat din punct de vedere biologic, care poate fi utilizat ca material de acoperire zilnică a depozitului sau pur şi simplu depozitat.
